Transplantare de uter sau cultivarea endometrului intrauterin? Ce-ar fi mai eficient?
Acest articol este dedicat unui caz din Germania or. Tubingen. Aici s-au născut doi copilași în urma procedurii transplantării de uter.
Transplantarea unui uter este mai întâi și-ntâi, un întreg cascad de manipulații: rezecție histologică, FIV, cezariană. Însăși faptul că acești copii s-au născut și sunt sănătoși deja este un mare succes.
Menționăm acel fapt, că uterul se găsește temporar în organismul mamei-recipient.
După nașterea unui copil sau doi, se recomandă ca uterul transplantat să fie exclus din organism, încât femeia să nu mai administreze imunosupresoare. Prin așa modalitate două femei au reușit să nască copii la clinica universitară din Tubingen în urma unei transplantări de uter donat. Pacienții nu avea copii din cauza unor boli congenitale așa ca: sindromul Mayer-Rokitansky-Kuster-Hauser. Asemenea „infertilitate uterină absolută” ca urmare a unui defect congenital, deformări sau pierderii uterului (spre exemplu, din cauza cancerului) apare la 3-5% din populația feminină. Până acum, așa defect era considerat incurabil. Șansele unice de a deveni mame pentru astfel de femei au fost adopția și apelarea la mama surogat, însă ultima este interzis în Germania.
Acesta nu este primul caz. În 2014, Suedia s-a născut primul copil după transplantare de uter. Până acum, în lume de tot au fost efectuate 60 de transplări, din care au rezultat 17 copii. Acest proiect are un caracter experimental în spațiul de limbii germane. Cu toate acestea, metoda încă rămâne discutabilă, deși este o dovadă destul de clară a potențialului medicinii moderne. Cum spune Claudia Bozzaro de la Institutul de Etică și Istorie a Medicinii de la Universitatea din Freiburg: „Partea cea mai importantă a eticii medicale este îmbinarea de cuvinte ” nu fă mai rău „, adică datoria medicului nu este de a face rău pacientului. Atunci când un uter este transplantat, donatorul suferă manipulații extrem de invazive . Mai bine spus, o intervenție chirurgicală, care durează mai multe ore, nu aduce deloc beneficii sănătății. Acest lucru este contrar principiului medical și etic menționat mai sus”.
Însăși metoda e de asemenea este foarte scumpă și costisitoare, în plus, nu sunt atât de mulți donatori care sunt pregătiți pentru așa ceva „, spune Bozzero. În ultimii ani, a apărut o alternativă – autotransplantul endometrial. Dar aceasta alternativă este folosită numai dacă femeia are uter funcțional, iar problema este doar în endometru.
Metoda este mult mai gumană. În primul rând, nu este nevoie de un donator. Pentru tratament, se folosește materialul biologic al pacientei. În al doilea rând, după naștere, uterul trebuie exclus.
Cavitatea intrauterină este așternută de un endometru. Stratul superior se maturizează și se elimină în fiecare lună, odată cu menstruația. Stratul bazal, adică stratul inferior, nu se elimină – este un tesut permanent, care servește ca mediu nutritiv. Embrionul este implantat în endometru și fixat de uter. Anume după implantarea corectă urmează sarcina. Dacă endometrul lipsește, sau este de o structură slabă, atunci nu poate fi implantat nici un embrion, chiar și de o calitate superioră. Anume endometrul „slab dezvoltat ” în majoritatea cazurilor, duce spre eșecul procedurii FIV. În acest caz, problema poate fi rezolvată prin autotransplarea endometrială.
Cum are loc procedura? Cu ajutorul unui endoscop, medicul găsește o partea neafectată a endometrului din care preaia o parte mică din țesut. Apoi, este plasat într-un vas Petri unde se și cultivă și se dezvoltă un endometru din aceste celule și gata pentru a fi translantat în cavitatea uterină a femeii.
Procedura este mult mai sigură decât un transplant de uter de la un donator. Se menționează că probabilitatea ca țesutul să fie respins de către sistemul imun, practic ajunge la zero. Odată ce toate procesele decurg nonrmal , se exclude și necesitatea de a înlătura vre-un țesut în comparație cu transplantarea unui uter donat , care poate fi respins de organism
Cu părere de rău, există și cazuri în care pacientа nu are uter , respectiv varianta autotransplantului endometrial nu mai este eficientă. Dar astfel de cazuri nu reprezintă mai mult de 5% din numărul total de paciente. Dificultatea unei conceperi, gestații constă tocmai în calitatea slabă a embrionului și a endometrului. Calitatea superioară a embrionului o va oferi procedura de IVF, dar un bun endometru poate fi obținut prin efectuarea unei proceduri de autotransplant endometrial. Până în prezent un endometru slab a fost o indicație directă pentru maternitatea surogat. În prezent lucrurile s-au schimbat.
BIBLIOGRAFIE:
https://derstandard.at/2000103694978/Zwei-Kinder-in-Deutschland-nach-Uterustransplantationgeboren
https://www.sueddeutsche.de/wissen/transplantationsmedizin-babys-aus-omas-gebaermutter-1.4459774