Genetica fără mituri: ce mai cred încă viitorii părinți
„Copilul va moșteni cu siguranță bolile părinților”, „un embrion bun poate fi recunoscut la microscop”, „cu un ovocit donat, copilul va fi complet străin” — medicina reproductivă a evoluat mai repede decât percepțiile noastre despre genetică.
Să analizăm câteva convingeri care par logice, dar în realitate biologia funcționează mult mai complex.
Mitul nr. 1. 50% ADN de la mamă + 50% de la tată = copilul va semăna în mod egal cu amândoi
Genetica nu este un editor foto care combină două chipuri în proporție de 50/50. Copilul primește într-adevăr aproximativ jumătate din ADN-ul nuclear de la fiecare părinte biologic, însă combinația variantelor genetice este unică. Unele trăsături se pot manifesta mai puternic, iar altele aproape deloc. Tocmai de aceea, frații biologici pot arăta uneori atât de diferit încât par să provină din familii diferite.
Mitul nr. 2. Dacă se utilizează un ovocit donat, copilul nu poate semăna cu femeia care îl naște
Genele provin într-adevăr din ovocit și spermatozoid. Însă percepția noastră asupra asemănării nu este un test ADN. Mimica, gesturile, intonația, obiceiurile și comportamentul se formează de-a lungul vieții. Prin urmare, asemănarea fizică sau comportamentală dintre mamă și copil nu spune, de una singură, nimic despre originea genetică.
Mitul nr. 3. Dacă părinții sunt sănătoși, embrionul va fi cu siguranță sănătos
Din păcate, nu este întotdeauna așa. Erorile cromozomiale pot apărea în timpul formării ovocitelor și spermatozoizilor sau în primele etape ale dezvoltării embrionului. Probabilitatea acestora se modifică, printre altele, odată cu vârsta ovocitelor. De aceea, absența bolilor genetice la părinți nu înseamnă automat că fiecare embrion creat va avea un număr corect de cromozomi.
Mitul nr. 4. Embriologul poate vedea problemele genetice la microscop
La microscop poate fi evaluată morfologia embrionului: dezvoltarea, structura și alte caracteristici. Însă un embrion care arată perfect nu poartă o etichetă pe care scrie „46 de cromozomi”. Poate avea un aspect excelent și, în același timp, anomalii cromozomiale. Pentru evaluarea anumitor caracteristici genetice există metode speciale, inclusiv PGT.
Mitul nr. 5. PGT poate garanta nașterea unui copil perfect sănătos
Testarea genetică este un instrument puternic, dar nu este o mașină de prezis viitorul. În funcție de tipul de PGT, aceasta poate ajuta la identificarea anumitor modificări cromozomiale sau a unor boli genetice specifice. Însă niciun test nu poate verifica viitorul copil pentru toate bolile și particularitățile posibile ale organismului.
Mitul nr. 6. Genele noastre determină totul încă înainte de naștere
ADN-ul nu este un scenariu complet al vieții. Sănătatea și dezvoltarea unei persoane sunt influențate de interacțiunea complexă dintre genetică și mediu. Chiar și existența unei predispoziții genetice nu înseamnă neapărat că o anumită afecțiune se va manifesta.
Tocmai de aceea, la BioTexCom, diagnosticul genetic nu este privit ca o modalitate de a „crea copilul perfect”, ci ca unul dintre instrumentele medicinei reproductive care, în anumite situații, le permite medicilor și viitorilor părinți să obțină mai multe informații încă înainte de transferul embrionului.
Suntem obișnuiți să ne gândim la ADN ca la un manual precis în care viitorul unei persoane este deja scris. În realitate, genetica este mult mai interesantă: ea împarte cărțile, dar nu decide întotdeauna cum se va desfășura întregul joc.
