Cazul copiilor născuți din mame surogat în adăposturile antibombă din Kiev. Cum pot fi reuniți cu părinții lor români
Copiii românilor născuți într-o clinică cu programe de mame surogat din Kiev nu pot fi reuniți cu părinții lor, din cauza războiului. Reprezentanții clinicii au spus pentru Libertatea că solicită ajutorul autorităților române. Ministerul de Externe precizează că „se întreprind toate demersurile posibile pentru a veni în sprijinul cetățenilor români”. Acum însă copiii rămân în adăposturile antibombă din Kiev.
Pe măsură ce războiul intensifică, o clinică cu programe de mame surogat din Kiev încearcă să găsească alternative pentru a reuni nou-născuții cu părinții lor biologici. Între aceștia se află și părinți români care așteaptă să-și preia bebelușii născuți în vreme de război. „Încercăm să ducem copiii la Cernăuți, să le facem actele acolo și să ne întâlnim cu părinții la granița cu România”, declară pentru Libertatea Lavinia Screnec, managerul departamentului român al clinicii.
Ce sunt mamele surogat?
În Kiev sunt 600 de mame surogat care urmează să nască, spune Lavinia Screnec. „Toate sunt acum în siguranță, fie în adăposturile clinicii noastre, fie în orașele în care locuiesc”.
Mamele surogat sunt femei care acceptă, în baza unui contract, să nască un copil pentru un cuplu infertil. Ea practic rămâne gravidă și poartă sarcina care provine din gameții donați ai celor doi părinți. După naștere, mama surogat renunță la orice drept asupra copilului născut.
Metoda mamelor surogat are adepți, dar și numeroși opozanți. Mamele-surogat sau „mamele purtătoare” sunt legale în țări ca Marea Britanie, Grecia, Croația și Olanda. În cele mai multe state, însă, procedura este ilegală sau nelegiferată, fiind extrem de controversată, notează The Guardian.
I se opun atât voci ale bisericii, cât și unele ONG-uri pentru drepturile femeii, considerând că mamele surogat sunt exploatate și că atât ele, cât și bebelușii riscă să ajungă victime ale traficului de persoane.
În România, legea este neclară și, de aceea, românii preferă să o facă în alte țări, Ucraina fiind printre destinațiile favorite.
Peste 10 copii s-au născut deja la clinică în Kiev cele 9 zile de război și cel puțin trei aparțin unor cupluri de români, mai spune managera departamentului român al clinicii Biotexcom din Kiev, care se află acum la Cernăuți. Alții urmează să se nască.
Părinții ar putea să-și aștepte copiii la granița cu România
Copiii sunt acum în siguranță, după un apel făcut în urmă cu câteva zile, clinica a primit ajutoare de la Crucea Roșie și resurse trimise în special de cupluri de părinți din Germania. „Avem tot ce ne trebuie acum.”
„Când a început războiul, aveam în Kiev în jur de 150 de cupluri din diferite țări. Printre ele au fost peste 20 de cupluri de români, care au venit pentru tratamentul fertilizării în vitro (FIV) sau erau aici cu copiii nou-născuți în urma programelor de maternitate surogat. Toate cuplurile au ieșit din țară, la două zile după ce a început războiul”, spune reprezentanta clinicii.
Problema rămâne însă la evacuarea copiilor din adăposturile antibombă și reunirea acestora cu părinții lor biologici.
„Dacă războiul va continua și nu mai este sigur adăpostul nostru, atunci avem două variante pe care le luăm în calcul. Una ar fi să transportăm copiii până la Cernăuți.” Legea ucraineană, modificată în vreme de război, le permite să le facă certificate de naștere în orice oraș din țară. „De aici, drumul ar trebui să fie mai sigur până la granița cu România, unde ar aștepta părinții lor. Fie români, fie de alte naționalități”, explică Lavinia Screnec.
Astăzi, 6 martie, Lavinia Screnec a spus pentru Libertatea că mai mulți părinți, din Germania, Polonia, dar și din România au riscat să ajungă în Ucraina, pentru a-și lua copiii abia născuți și a pleca apoi din țară. Managera nu a dorit să ofere mai multe informații despre acest proces destul de riscant.
Vidul legislativ din România
Clinica privată din Kiev este cunoscută la nivel internațional pentru tratamente de fertilizare pe care le oferă, dar și pentru programele cu mame surogat pentru părinții care nu pot ține medical o sarcină. În România, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Civil în 2011, s-a creat un cadrul general de legiferare privind reproducerea umană asistată medical cu terț donator.
„Dar de gameți, nu de donatori la gestație”, explică Ana Măiță de la Asociația „Mame pentru mame”.
„Dacă s-ar face o legislație secundară care să acopere gestația, cadrul ar fi util. Eu sunt pentru legiferarea acestui procedeu, pentru că deja se întâmplă în România, însă într-o situație destul de gri, iar asta expune atât mama surogat la abuzuri, cât și părinții biologici. Chiar lunile trecute am văzut reclamă plătită online la mame surogat din Ucraina”, declară Ana Măiță pentru Libertatea.
Toate demersurile legislative cu privire la maternitatea surogat nu au dus la o reglementare suficientă și specifică.
Motiv pentru care multe cupluri din România care nu pot avea copii fără acest tip de tehnică asistată uman apelează la clinicile din Ucraina. Au avantajul unei legislații clare și al unor costuri sunt mult mai mici decât în alte clinici din lume unde legislația permite astfel de tratamente. Un pachet cu aceste servicii începe de la 25-30 de mii de dolari versus peste 100.000 de dolari, prețul din clinicile din SUA.
Gabriela Firea: suntem în contact cu părinții români
„Noi nu avem această legislaţie funcţională”, spunea și Gabriela Firea, ministrul Familiei, într-o intervenție pe subiect din 2 martie.
Pentru a putea fi scoși din țară, bebelușii „trebuie să aibă documente eliberate în Ucraina pentru că doar acolo legislaţia permite această situaţie”, a afirmat Gabriela Firea aflată în Vama Isaccea.
Firea a mai spus că se află în contact direct cu părinții români care au copii născuți în clinica din Kiev și cu Bogdan Aurescu, ministrul de externe.
„Poate face statul român excepție de la lege pentru acești copii?”
De cealaltă parte, din Cernăuți, managera departamentului român al clinicii spune că, dacă războiul va înainta, iar drumul Kiev – Cernăuți nu va fi sigur, trebuie să caute o altă variantă. „O excepție de lege”, spune ea.
Vrem să facem o adresare către statul român, către Ambasada României, să se facă un fel de excepție de legi pentru acești copii, să-i putem transporta în România, unde vor fi în siguranță. Dacă va fi posibilă această procedură, este posibil ca părinții biologici și mamele surogat, pe baza unui contract pe care-l avem: clinică – mamă surogat – părinți biologici să se facă un act înainte de a se naște.”
Lavinia Screnec explică: „În Ucraina acest act la notar se face doar după nașterea copilului. În România, am înțeles că s-ar putea ca actul să fie făcut de un notar până la naștere, când copilul se naște să existe deja un act între mama surogat și părinții biologici”. Adică, aceștia din urmă să fie trecuți pe certificatul de naștere a copilului.
Cei mai mulți colegi ai ei se află în continuare în Kiev, au grijă de copiii abia născuți sau de mamele surogat care urmează să nască. Managera departamentului pentru clienții din România spune că ea nu a avut niciun contact cu autoritățile din România până acum, dar nu exclude ca șefii clinicii să poarte discuții cu MAE.
Răspunsul MAE pentru Libertatea
La solicitarea ziarului, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că „are în atenție prioritară situația familiilor de cetățeni români care așteaptă nașterea copiilor lor în Ucraina, copii concepuți prin utilizarea tehnicilor de reproducere umană asistată, și este în contact permanent cu reprezentanții unității medicale”.
Confirmă că „personalul medical (de la clinică, n.r.) asigură protecția mamelor surogat și se va îngriji, ca nașterea să aibă loc în condiții de siguranță. După naștere, atât mamelor, cât și copiilor li se asigură supraveghere și îngrijire medicală de specialitate, până la preluarea copiilor de către părinți, cetățeni români, cu respectarea legislației ucrainene în materie”.
Dar cum și când vor fi preluați copiii? MAE precizează că „se întreprind toate demersurile posibile pentru a veni în sprijinul cetățenilor români, iar în momentul în care situația din teren o va permite, se vor efectua în regim de urgență serviciile consulare necesare”.
Acestea includ: înscrierea certificatelor de naștere ucrainene în registrele de stare civilă române, eliberarea certificatelor de naștere românești și eliberarea titlurilor de călătorie necesare pentru repatrierea copiilor.
În contextul războiului, Ambasada României la Kiev și Consulatul României la Odesa au activitatea suspendată. Însă, precizează MAE, Consulatul României la Cernăuți și cel de la Solotvino sunt „pe deplin operaționale”.
Avocatul: nu am primit încă răspunsuri de la OSCE
Reprezentanții clinicii au declarat pentru Libertatea, prin avocatul Denis Herman,că solicită „ambasadelor să asiste la grăbirea primirii documentelor pentru plecarea copiilor din Ucraina, în timp ce ne angajăm să trimitem ulterior toate documentele care lipsesc”.
De asemenea, acesta precizează că a trimis scrisori către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) și Crucea Roșie pentru asigurarea unui coridor umanitar, însă nu au primit încă un răspuns.
„Întrucât România este membră a acestor organizații, am fi recunoscători dacă diplomații români ne-ar sprijini în acest demers”, a mai completat acesta.
Avocatul Herman susține că Ambasada României a sprijinit părinții cu copii născuți la Kiev care au ajuns între timp în țară, fără să aibă toate actele complete.
Nu știe însă de un sprijin diplomatic pentru copiii care urmează să se nască din mame surogat.
OSCE: Nu intră în răspunderea noastră
Situația copiilor nou-născuți sau pe cale să se nască în adăposturile antibombă din Ucraina, și care aparțin unor părinți care nu se află în prezent pe teritoriul ucrainean, nu este „în răspunderea operațiunilor din teren ale OSCE”, susține organizația într-un răspuns pentru ziar.
Organizația este singura instanță internațională prezentă în Ucraina de la anexarea Crimeei în 2014. Miercuri seara, pe 2 martie, organizația a anunțat moartea unei membre ucrainene a misiunii sale locale, în timpul unui bombardament al trupelor ruse.
Astfel, OSCE a decis să-și evacueze de urgenţă echipa de observatori.
Industria de fertilitate din Ucraina, afectată de război
Ucraina este a doua cea mai populară destinație, după Statele Unite, pentru cuplurile străine care caută servicii de maternitate surogat, potrivit Growing Families, o organizație non-profit care lucrează cu cuplurile care caută maternitate surogat și tratament de fertilitate în Ucraina și în întreaga lume.
Se estimează că între 2.000 și 2.500 de copii se nasc prin maternitate surogat în Ucraina în fiecare an, iar cel puțin 1.500 de cupluri care trăiesc în SUA, Marea Britanie, Irlanda, Australia și în alte părți au mame surogat și embrioni depozitați la clinici din Ucraina, spune Sam Everingham, director global al „Growing Families”, citat de Quartz.
Potrivit Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie, un organism de membru al clinicilor de fertilitate care operează în UE, în Ucraina funcționează cel puțin 33 de clinici de fertilitate private și cinci administrate de guvern.
