Ce reprezinta ceasul biologic?

Ce reprezinta ceasul biologic?

Ceasul biologic reprezinta in primul rand un mecansim intern al organismului care controleaza peridiocitatea desfasurarii numeroaselor functii si activitati interne, cum ar fi schimbarile metabolice, ciclurile de odihna (ciclul cicardian – un ciclu de 24 de ore in desfasurarea proceselor biochimice, fizice si comportamentale ale unor entitati vii) etc.
Desi termenul de ceas biologic se refera la ciclul de functionare a tuturor proceselor ereditare, este folosit cele mai frecvent ca si metoda de marcare a abilitatii femeii de a concepe/naste (generarea hormonilor, procesele hormonale, de la pubertate pana la menopauza), descriind procesele din interiorul corpului ce sunt subiectul acestui ritm intern – pierderea fertilitatii o data cu inaintarea in varsta.

Cum „citesti” ceasul biologic ?

Pentru cei mai multi ceasul biologic reprezinta pretextul de a discuta despre posibilitatea de a deveni parinte. Atunci cand diverse discutii legate de aceasta posibilitate, planuri, preocupari din ce in ce mai frecvente pentru diverse aspecte ale conceptiei si preconceptiei sunt scoase in evidenta de unul din membrii cuplului – este momentul sa va ascultati ceasul biologic si sa stiti sa-l „cititi”. In timp ce pentru unii ceasul biologic ii atentioneaza fie prin crampele musculare din perioadele de ovulatie (femei), fie sentimente materne/ paterne fata de copii necunoscuti, altii simt dorinta puternica de a avea un copil.
Tinerii optimisti, ce-si doresc sa isi insuseasca aceasta atributiune placuta dar dificila, adesea celebreaza angajamentul pe care si-l iau unul fata de celalalt prin conceptia unui copil. Altii cred ca un copil le va salva relatia, viata. Interpretarea nevoilor si dorintelor personale, ale asteptarilor te ajuta sa-ti „citesti” ceasul biologic. 
In ciuda receptarii anumitor semnale de la ceasul vostru biologic, tinerii tind sa le ignore in special datorita lipsei sprijinului financiar necesar conceptiei si cresterii unui copil- principalul motiv pentru care cuplurile nu cad de acord asupra momentului potrivit pentru a concepe sau adopta. Stresul si lipsa sigurantei finaciare sunt cele mai puternice „contraceptive”, iar timpul trece in defavorarea voastra.

Pentru femei, fiecare aniversare, fiecare menstra inseamana o noua reamintire a trecerii timpului si a ceasului biologic ce ii contorizeaza ritmul biologic si abilitatea de a avea copii. Insa in afara acestui ceas biologic exista si un ritm biologic general ce va seteaza ritmurile biologice zilnice – iar acesta poate fi setat pe maximum de fertilitate. 
Aceste rimuri biologice zilnice – momente in care anumite dorinte, nevoi isi fac aparitia in mod regulat: senzatia de oboseala, impulsul de face exercitii fizice sau de a face sex. Acest mic ceas intern, localizat la nivelul hipotalamusului, regularizeaza bataile inimii si temperatura corporala, senzatiile si starile de dispozitie, precum si dorinta sexuala si productia de hormoni – deci influenteaza si abilitatea femeii de a ramane insarcinata. 

Criterii de „citire” a ceasului biologic 
Cronometrul ovulului

Desi pare de necrezut, ceasul biologic al femeii isi incepe activitatea inca inainte de nastere. La o varsta de doar 20 de saptamani (in pantecele mamei), fetusul feminin detine aproximativ 7 milioane de ovule, insa pana in momentul nasterii acest numar scade la 1-2 milioane pentru ca in urmatorii 35-40 de ani de viata femeia sa elimine o parte din aceste ovule prin procesul de ovulatie. Restul de ovule se degenereaza si mor gradual pana cand femeia intra la menopazua in jurul varstei de 50 de ani.
Conform datelor Societatii Americane de Medicina Reproductiva o femeie sanatoasa, de 30 de ani, are 20 % sanse intr-o luna sa devina insarcinata, in timp ce o femeie de 40 de ani are doar 5% sanse intr-o luna de a ramane insarcinata. Desi varsta pare un factor decisiv in aprecierea fertilitatii feminine, exista si alti factori care influenteaza rezerva ovariana pentru conceptie.
Femeile se nasc cu un numar finit de ovule (ovocite), numar ce difera de la o femeie la alta, si in fiecare luna in timpul ciclului menstrual aproximativ 1.000 de ovule se maturizeaza si doar unul are sanasa sa fie fertilizat de un spermatozoid.

Ceasul biologic masculin exista, insa este un subiect tabu, comparativ cu cel de infertilitate feminina, aceasta se datoreaza in special mandriei, orgoliului masculin, de a recunoaste sau accepta ca sperma sa si-a pierdut din calitati de-a lungul timpului sau datorita unor factori nocivi, si a a legaturii stranse existente intre virilitate si masculinitate.
Ceasul biologic masculin influenteaza nivelul de hormoni de la nivelul organismului, fertilitate si calitatea genetica a spermei. Pentru intelegerea deplina insa a acestor fenomene este necesara o aprofundare a mecanismelor celulare si biochimice testiculare in urma imbatranirii, pentru a putea stabili ce metode de resetare a ceasului biologic ar exista, pentru a castiga timp.

Ceasul biologic masculin este condus de testosteron, hormonul sexual masculin. Scaderea nivelului de testosteron poate conduce la cresterea in greutate, cresterea nivelului de estrogen si diminuarea productiei viitoare de testosteron in corp. Cresterea in greutate (in special la nivelul trunchiului, abdomenului) conduce la boli cardiace, diminuarea fluxului sangvin si astfel pot aparea disfunctiile erectile.
Barbatii continua sa produca sperma toata viata (asa se explica trendul de tati de 70, 80, 90 de ani), insa ceea ce afecteaza ceasul biologic este cantitatea, motilitatea (capacitatea anumitor organe de a efectua miscari) si calitatea spermei. Barbatii cu varsta cuprinsa intre 30- 50 de ani se confrunta cu o diminuare cu 30% a volumului de sperma produs, iar in termeni de motilitate isi pierde 37% din capacitati. 
Calitatea spermei este foarte importanta nu doar pentru procesul de conceptie ci si pentru conceperea unui fetus viabil. Sperma al carei ADN a suferit modificari sau diforma, alterata genetic, cauzeaza defecte congenitale fetusilor. Din acest punct de vedere barbatii mai in varsta produc sperma cu o diformitate de 5 ori mai mare decat barbatii tineri (20% daune in jurul varstei de 35 de ani, comparativ cu doar 5% la 25 de ani).

Fertilitatea masculina intra in declin in jurul varstei de 24-25 de ani. Iar sansele de conceptie intr-un timp de 6 luni de la decizie si neprotejarea impotriva sarcinii in timpul actelor sexuale scad cu 2% pe an peste aceasta varsta.
Cercetarile in domeniul embriologiei au relevat faptul ca pe masura ce babratul imbatraneste, se acumuleaza o serie de defecte genetice in spermatozoizi. La barbatii tineri pagubele sunt insa minore si pot fi remediate in interiorul ovulului fertilizat, insa la barbatii mai in varsta cantitatea de ADN ce a suferit pagube este mult mai mare si depaseste capacitatea mecanismelor naturale de reparatie ale organismului uman.
Cantitatea de sperma scade mai mult in jurul varstei de 35 de ani, ceea ce inseamna sanse mai putine de fertilizare a unui ovul iar sarcinile rezultate sunt expuse unui risc mai mare de pierdere. Gradual spermatozoizii isi pierd viteza, motilitatea, acuratetea ceea ce inseamna din nou reducerea sanselor de fertilizare.

Exista numite boli rare si malformatii asociate cu conceptia unui copil cu un barbat in varsta: barbatii peste 40 de ani au un risc mai mare de a concepe un copil cu autism, schizofrenie, piticism, defecte cardiace, dimorfism cranio-facial, epilepsie, cancer, sindrom Down. De asemenea varsta paterna poate fi asociata si cu un nivel de inteligenta scazut al copilului, un risc mai mare de dezvoltare a cancerului mamar si scurtarea duratei de viata (conceptia unui copil de sex feminin de catre un barbat de peste 45 de ani).